În contextul apropierii sezonului rece și al posibilității înregistrării unor perioade cu temperaturi scăzute, ger, precipitații sub formă de ninsoare, polei și intensificări ale vântului, Direcția de Sănătate Publică Olt consideră necesară intensificarea măsurilor de prevenire și diminuare a efectelor negative ale acestor fenomene asupra stării de sănătate a populației.
Expunerea la temperaturi scăzute reprezintă un important factor de risc pentru sănătatea publică, prin efectele directe asupra organismului, dar și prin agravarea unor afecțiuni preexistente, creșterea riscului de accidente și apariția unor probleme sociale și medicale asociate condițiilor precare de locuire.
Impactul temperaturilor scăzute nu este uniform distribuit în populație. Acesta este semnificativ mai mare în cazul persoanelor vârstnice, copiilor, persoanelor cu afecțiuni cronice, persoanelor cu dizabilități, celor fără adăpost și celor care nu dispun de resurse suficiente pentru asigurarea încălzirii locuintelor.
Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, menținerea unei temperaturi interioare adecvate este esențială pentru protejarea sănătății, temperatura de 18°C fiind considerată un reper minim sigur pentru populația generală în sezonul rece, cu necesitatea unor temperaturi mai ridicate pentru persoanele vulnerabile.
În aceste condiții, diminuarea efectelor temperaturilor scăzute asupra sănătății populației presupune o abordare integrată, bazată pe prevenție, informare, identificarea persoanelor vulnerabile, intervenție promptă și colaborare interinstituțională.
Temperaturile scăzute pot determina apariția unor efecte directe și indirecte asupra organismului uman.
1. Efecte cardiovasculare
Expunerea la frig determină constricția vaselor de sânge periferice, în scopul conservării temperaturii corporale.
Acest mecanism fiziologic poate conduce la:
- creșterea tensiunii arteriale;
- creșterea solicitării sistemului cardiovascular;
- agravarea insuficienței cardiace;
- creșterea riscului de angină pectorală și infarct miocardic;
- creșterea riscului de accident vascular cerebral.
Persoanele cu hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă sau antecedente de accident vascular cerebral prezintă un risc crescut de complicații în perioadele cu temperaturi scăzute.
2. Efecte respiratorii
Aerul rece și uscat poate irita căile respiratorii și poate determina agravarea simptomatologiei persoanelor cu afecțiuni pulmonare.
Principalele efecte sunt:
- exacerbarea astmului bronșic;
- agravarea bolii pulmonare obstructive cronice;
- creșterea riscului de infecții respiratorii;
- favorizarea apariției bronșitelor și pneumoniilor;
- agravarea insuficienței respiratorii la persoanele cu boli cronice.
În sezonul rece, transmiterea infecțiilor respiratorii este favorizată și de petrecerea unui timp mai îndelungat în spații închise și aglomerate, insuficient ventilate.
3. Hipotermia
Hipotermia reprezintă o urgență medicală care apare atunci când temperatura centrală a organismului scade sub 35°C.
Poate surveni în urma expunerii prelungite la frig, în special în condiții de umezeală, vânt, imobilizare sau îmbrăcăminte necorespunzătoare.
Manifestările pot include:
- frisoane intense, inițial;
- extremități reci;
- paloare;
- dificultăți de coordonare;
- confuzie și tulburări de comportament;
- somnolență;
- alterarea stării de conștiență;
- respirație și puls încetinite în formele severe.
Hipotermia severă poate determina tulburări de ritm cardiac, insuficiență de organ și deces.
4. Degerăturile
Degerăturile sunt leziuni produse prin înghețarea țesuturilor, afectând în special zonele periferice ale corpului:
- degetele mâinilor și picioarelor;
- nasul;
- urechile;
- obrajii.
Riscul este crescut în cazul persoanelor expuse prelungit la frig, al celor cu circulație periferică deficitară și al persoanelor care utilizează îmbrăcăminte sau încălțăminte neadecvată.
5. Accidente și traumatisme
Prezența zăpezii și a poleiului favorizează:
- căderile și fracturile;
- traumatismele craniene;
- entorsele și luxațiile;
- accidentele de circulație;
- dificultățile de deplasare ale persoanelor cu mobilitate redusă.
În plus, efortul fizic intens în condiții de frig, precum deszăpezirea manuală, poate suprasolicita sistemul cardiovascular.
Efectele locuirii în spații insuficient încălzite
Temperaturile scăzute din interiorul locuințelor pot determina:
- creșterea tensiunii arteriale;
- agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii;
- creșterea riscului de infecții respiratorii;
- accentuarea durerilor articulare și a dificultăților de mobilitate;
- afectarea stării de bine și a sănătății mintale;
- creșterea riscului de hipotermie, în special la persoanele vulnerabile.
De asemenea, utilizarea necorespunzătoare a surselor de încălzire poate determina intoxicații cu monoxid de carbon, incendii și arsuri.
În vederea reducerii impactului temperaturilor scăzute, o atenție deosebită trebuie acordată următoarelor categorii:
- Persoanele vârstnice, în special cele peste 65 de ani, singure, dependente sau cu mobilitate redusă.
- Copiii mici, în special cei sub 5 ani.
- Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, neurologice și metabolice.
- Persoanele cu dizabilități și cele imobilizate la domiciliu.
- Persoanele cu afecțiuni psihice care pot avea dificultăți în autoîngrijire.
- Persoanele fără adăpost și cele care locuiesc în spații improprii.
- Persoanele cu venituri reduse, care nu își pot permite încălzirea corespunzătoare a locuințelor.
- Persoanele care desfășoară activități profesionale în aer liber.
- Persoanele izolate social, fără suport familial sau comunitar.
- Pacienții cu boli cronice care necesită tratamente regulate, inclusiv dializă sau alte intervenții medicale programate.
Obiectivul general îl reprezintă diminuarea morbidității și mortalității asociate expunerii la temperaturi scăzute, prin prevenirea îmbolnăvirilor, protejarea grupurilor vulnerabile și asigurarea unui răspuns coordonat al instituțiilor cu responsabilități în domeniu.
Obiective specifice:
- prevenirea hipotermiei și a degerăturilor;
- reducerea riscului de agravare a bolilor cronice;
- prevenirea infecțiilor respiratorii și a complicațiilor acestora;
- prevenirea accidentelor și traumatismelor asociate zăpezii și poleiului;
- identificarea și monitorizarea persoanelor vulnerabile;
- asigurarea accesului la servicii medicale și sociale;
- creșterea nivelului de informare a populației;
- prevenirea intoxicațiilor cu monoxid
MĂSURI DE DIMINUARE A EFECTELOR TEMPERATURILOR SCĂZUTE
1. Măsuri de prevenire la nivelul populației
Informarea populației reprezintă una dintre cele mai importante intervenții de sănătate publică, având rolul de a reduce expunerea la frig și de a preveni apariția complicațiilor.
Se recomandă:
- evitarea expunerii prelungite în aer liber în perioadele cu temperaturi foarte scăzute;
- limitarea deplasărilor neesențiale în condiții de ger, viscol sau polei;
- utilizarea îmbrăcămintei adecvate, în mai multe straturi, precum și a căciulii, mănușilor, fularului și încălțămintei călduroase, impermeabile și antiderapante;
- evitarea îmbrăcămintei și încălțămintei strâmte, care pot reduce circulația periferică;
- menținerea unei temperaturi corespunzătoare în locuințe, în special în camerele utilizate de copii, vârstnici și bolnavi;
- aerisirea periodică a locuințelor, fără expunerea prelungită la frig;
- utilizarea exclusivă a sistemelor de încălzire sigure și verificate;
- evitarea utilizării improvizațiilor pentru încălzire;
- evitarea consumului de alcool, care poate afecta percepția frigului și capacitatea organismului de a-și menține temperatura;
- consumul de alimente variate, suficiente energetic și bogate în proteine, vitamine și minerale;
- respectarea recomandărilor medicului și continuarea tratamentelor prescrise;
- respectarea regulilor de igienă și a măsurilor de prevenire a infecțiilor respiratorii;
- evitarea efortului fizic intens în condiții de frig, în special de către persoanele cu afecțiuni cardiovasculare.
Ministerul Sănătății recomandă populației să evite expunerea prelungită la temperaturi scăzute, să utilizeze echipamente adecvate de protecție și să asigure încălzirea corespunzătoare a locuințelor.
2. Măsuri privind prevenirea intoxicațiilor cu monoxid de carbon
În sezonul rece, utilizarea sistemelor de încălzire necesită o atenție deosebită.
Se impune informarea populației cu privire la:
- verificarea periodică a centralelor, sobelor și coșurilor de fum;
- utilizarea instalațiilor de încălzire conform instrucțiunilor producătorului;
- interzicerea utilizării aragazului pentru încălzirea locuinței;
- evitarea utilizării aparatelor de încălzire improvizate sau defecte;
- asigurarea ventilației corespunzătoare a spațiilor;
- instalarea detectoarelor de monoxid de carbon, acolo unde este posibil;
- recunoașterea simptomelor intoxicației: cefalee, amețeli, greață, slăbiciune, confuzie și pierderea stării de conștienț
3. Măsuri de protecție a persoanelor vulnerabile
Este necesară dezvoltarea unei abordări comunitare, prin implicarea autorităților locale, a serviciilor sociale, a medicilor de familie și a organizațiilor neguvernamentale.
Acțiunile prioritare includ:
- identificarea persoanelor vârstnice singure și a celor cu dizabilități;
- identificarea persoanelor fără adăpost și a celor care locuiesc în spații improprii;
- verificarea existenței unor surse sigure de încălzire;
- monitorizarea persoanelor cu boli cronice și a celor dependente de îngrijire;
- menținerea legăturii cu
- persoanele vulnerabile prin telefon sau vizite la domiciliu;
- facilitarea accesului la medicul de familie și la serviciile medicale;
- asigurarea transportului către unitățile sanitare atunci când este necesar;
- acordarea de sprijin material și social pentru încălzirea locuințelor;
- asigurarea accesului persoanelor fără adăpost la centre de cazare și spații încălzite;
- prevenirea izolării sociale și a abandonului persoanelor dependente.
4. Măsuri privind prevenirea infecțiilor respiratorii
În sezonul rece, prevenirea infecțiilor respiratorii reprezintă o prioritate de sănătate publică.
Se recomandă:
- vaccinarea antigripală a persoanelor eligibile, conform recomandărilor medicale;
- respectarea igienei mâinilor;
- aerisirea periodică a încăperilor;
- evitarea aglomerațiilor, în special de către persoanele vulnerabile;
- evitarea contactului cu persoanele care prezintă simptome respiratorii;
- prezentarea la medic în cazul apariției simptomelor sugestive pentru infecții respiratorii;
evitarea automedicației și a administrării nejustificate de antibiotice.
5. Măsuri privind siguranța deplasărilor
Pentru prevenirea accidentelor și traumatismelor se recomandă:
- curățarea și întreținerea căilor de acces;
- îndepărtarea zăpezii și combaterea poleiului;
- utilizarea încălțămintei antiderapante;
- evitarea deplasărilor pe suprafețe alunecoase;
- adaptarea programului de lucru și a deplasărilor la condițiile meteorologice;
- evitarea transporturilor pe distanțe lungi în vehicule neîncălzite corespunzător;
- evitarea deplasărilor inutile în timpul viscolului;
- acordarea unei atenții sporite persoanelor vârstnice și celor cu mobilitate redusă.
În domeniul sănătății publice, DSP Olt va urmări:
informarea populației prin mijloace de comunicare adecvate, inclusiv prin mass-media și canale online.
informarea și educarea populației privind prevenirea efectelor temperaturilor scăzute;
elaborarea și diseminarea materialelor informative și a recomandărilor sanitare;
promovarea comportamentelor preventive și a măsurilor de protecție;
monitorizarea situației epidemiologice și a riscurilor pentru sănătatea populației;
comunicarea recomandărilor privind prevenirea infecțiilor respiratorii;
colaborarea cu unitățile sanitare și medicii de familie;
monitorizarea, în limitele atribuțiilor, a situației privind capacitatea de răspuns a sistemului sanitar;
participarea la acțiunile interinstituționale de prevenire și gestionare a efectelor temperaturilor scăzute;
